Intrebarea apare aproape la fiecare firma care ajunge la un anumit nivel de vanzari. Angajam pe cineva care se ocupa de promovare sau lucram cu o firma din afara? Raspunsul corect depinde de cifre, nu de preferinte. Multi decid pe baza a ce au auzit de la un cunoscut, apoi platesc diferenta timp de un an intreg.
Costul nu e singurul criteriu. Conteaza cat de repede porneste treaba, ce specializari sunt necesare si cat control vrea proprietarul. Fiecare dintre aceste patru elemente inclina balanta in alta directie, ceea ce face decizia mai grea decat pare la prima privire.
Firmele care aleg varianta externa se lovesc imediat de a doua intrebare: cu cine. Listele cu cele mai bune agentii de marketing din Romania restrang cautarea la cateva nume verificabile, dupa domeniu si dupa marimea clientilor deserviti. Verificarea dureaza o saptamana. Decizia tine un an. Cine sare peste ea plateste de obicei prin trei luni pierdute.
Costurile reale ale fiecarei variante
Un angajat cu experienta medie pe promovare costa firma mult peste salariul net. Se adauga taxele, echipamentul, licentele pentru instrumente si timpul de coordonare al cuiva din conducere. Pana la totalul lunar real se ajunge de obicei la o suma cu 60 pana la 80 la suta mai mare decat cifra discutata la angajare. Calculul asta lipseste din majoritatea discutiilor. Diferenta reala se vede abia la finalul primului an de colaborare.
O firma externa factureaza o suma fixa, care acopera si instrumentele, si inlocuirea omului plecat in concediu. Riscul de continuitate scade vizibil. Factura ramane aceeasi si in luna in care cineva lipseste doua saptamani.
Tabelul compara cele doua variante pe elementele uitate cel mai des.
| Element | Echipa interna | Firma externa |
|---|---|---|
| Cost lunar real | salariu plus 60-80 la suta | suma fixa, totul inclus |
| Instrumente si licente | platite separat | incluse |
| Absenta sau plecare | activitatea se opreste | acoperita de echipa |
Viteza de pornire
Recrutarea unui om de promovare dureaza intre doua si patru luni in piata romaneasca, de la publicarea anuntului pana la prima zi de munca. Se adauga inca doua luni pana cand persoana intelege produsul si clientii. Sase luni pana la primul rezultat serios ramane un scenariu optimist.
O echipa externa incepe in doua saptamani. Are deja instrumentele, procesele si oamenii pusi la punct. Pierde mai mult timp pe intelegerea afacerii, dar castiga la tot restul. Primele rezultate masurabile apar de obicei in luna a doua.
Diferenta conteaza enorm sub presiune: un sezon care se apropie, un concurent care creste brusc, o scadere de vanzari aparuta din senin. Patru luni de asteptare nu sunt o optiune reala atunci.
Accesul la specializari diferite
Domeniul s-a fragmentat mult. Reclamele platite, optimizarea pentru cautari, scrisul, analiza datelor si partea tehnica cer oameni diferiti, cu formari diferite. Un singur angajat nu le acopera pe toate, oricat de bun ar fi. Va fi tare la doua dintre ele si slab la restul, ceea ce e perfect normal. Nimeni nu exceleaza la cinci meserii diferite deodata.
O firma externa pune patru sau cinci oameni pe acelasi cont, fiecare cateva ore pe luna. Pentru majoritatea afacerilor mici, exact asta trebuie. Nimeni nu are nevoie de un specialist tehnic opt ore pe zi, dar aproape toata lumea are nevoie de el cateva ore pe luna.
Ce lipseste cel mai des dintr-o echipa formata dintr-un singur om:
- partea tehnica de site si viteza de incarcare
- analiza datelor dincolo de rapoartele standard
- scrisul pentru pagini si pentru reclame
- negocierea cu furnizori si publicatii
- testarea sistematica a reclamelor
Controlul asupra deciziilor zilnice
Aici varianta interna castiga clar. Un om din firma vede produsul, aude discutiile cu clientii si reactioneaza in aceeasi zi. Cunoaste contextul fara sa i se explice de fiecare data. Detaliile astea nu se transmit complet in niciun raport saptamanal, oricat de bine ar fi scris.
Colaborarea externa merge bine doar cand exista cineva in firma care raspunde rapid la intrebari. Fara persoana aceea, echipa din afara lucreaza in gol. Un raspuns intarziat cu o saptamana blocheaza uneori o campanie intreaga.
Ordinea in care se aseaza o colaborare externa sanatoasa:
- numirea unei persoane de contact din firma
- o sesiune lunga despre produs si clienti
- acces la datele de vanzari si la instrumente
- stabilirea unui ritm fix de raportare
- o intalnire scurta saptamanala, primele doua luni
Varianta mixta si cand functioneaza
Multe firme ajung la o combinatie fara sa o planifice de la inceput. Un om intern se ocupa de continut, de relatia cu clientii si de coordonare. Partea tehnica si reclamele merg in afara. Costul total iese undeva la mijloc, iar rezultatele sunt de obicei mai bune decat la oricare varianta pura. Combinatia apare de la sine, dupa primul an.
Pragul de la care are sens se vede in buget. Sub cinci mii de lei pe luna alocati promovarii, un om intern cu norma intreaga nu se justifica. Salariul singur ar inghiti aproape tot bugetul, fara sa mai ramana ceva pentru promovare.
Peste zece mii, situatia se inverseaza. Volumul de munca devine suficient pentru cineva dedicat, iar coordonarea a doua parti incepe sa consume timp de conducere. Intre cele doua praguri, alegerea depinde de cat de repede trebuie sa apara rezultatele.
Ce conteaza pana la urma
Nu exista un raspuns valabil pentru toate firmele. Exista doar un calcul facut corect, cu costurile reale puse pe hartie si cu termenele scrise alaturi. Firmele care fac acest calcul gresesc rar. Cele care sar peste el ajung sa schimbe directia dupa noua luni.
Decizia se poate schimba pe parcurs. O colaborare externa de doi ani poate fi inlocuita cu o echipa interna, odata ce volumul o cere. Trecerea inversa se intampla la fel de des, cand un angajat pleaca si nu mai e inlocuit.
Greseala reala nu e alegerea unei variante sau a celeilalte. Este amanarea deciziei cu lunile, timp in care promovarea se face pe apucate, de cine are timp intr-o zi anume. Asta costa mai mult decat oricare dintre optiuni.
